Varlaam A2

Pentru orice pescar vin zile in care ii reuseste aproape totul si are parte de clipe foarte frumoase pe malul apei. Pentru mine asteptarea acestui moment a fost de un an, in Septembrie anul trecut am prins ultimi crapi de Varlaam, iar acum au venit si rezultatele de anul acesta. In momentul in care ai in fata un lac precum Varlaam, incepi sa ai foarte multe intrebari, iar ce era anul trecut simplu, acum a devenit foarte dificil.

In primul rand au aparut schimbari legate de comportamentul crapului, care daca in sezonul trecut era unul lipsit de teama si trasaturile curgeau de multe ori, acum se lasa asteptate foarte mult. Un alt lucru care s-a schimbat, este felul in care raspunde tenul la nadire in momentul de fata. Inainte te deranja carasul, chiar daca nadeai cu boilies, acum tenul isi face din ce in ce mai mult simtita prezenta, iar daca inainte te intrebai daca exista ten in balta, acum prinzi cate 4-5 pe partida.

Toate astea fac din Varlaam sectorul A, un lac provocator, iar garantia reusitei nu este niciodata sigura. Poti sa stai ore intregi sa cauti locuri bune si sa ai monturi pe toate adancimile, ca nu este sigur ca vei avea o trasatura. Acum vorbind de ultima partida facuta acolo pe standul A2, m-am confruntat cu foarte multe variabile, iar standul desi mie unu mi se pare ca nu este foarte ofertant, in realitate ai foarte multe structuri interesante. In primul rand sunt foarte multe structuri vizibile, cel putin 4 salcii care au crenzi in apa si oricand pot deveni interesante. Un alt lucru foarte bun este ca exista si stuf, iar asta poate sa conteze la depunere, dar cele mai importante structuri sunt sub apa. Adancimea apei variaza de pe la 4,2 m pana la 0.6 langa stuf. Cele mai adanci zone se afla in dreapta standului si in spatele celei mai importante structuri a standului, un vechi drum, care pleaca din zona stufului si formeaza un L, indreptandu-se spre A3 si A4. Pe acest drum sunt zone de nisip, care nu sunt atat de interesante si zone de piatra. Trasaturile mele au venit de pe zone cu piatra jos.

 In prima noapte, am abordat 4 locuri cu caracteristici diferite. Prima zona a fost in stanga stufului, unde am gasit pietris, iar adancimea era undeva la 2,2 m, fiind la o distanta relative mica de mal, undeva la 8-9 m. A doua zona a fost sub o salcie, chiar in dreapta stufului, unde aveam apa mai mica, undeva la 1,6 m. A treia zona a fost una cu pietris, chiar pe drumul acela de care povesteam mai sus. Ultimul loc a fost cu apa de 3 m si era chiar la marginea cu A4 intr-un mic golf, unde gasisem aceasi piatra. Mai jos aveti si o poza cu standul

Aflasem de la alti pescari care fusesera pe acest stand, ca trasaturile vin intre 10 si 11 seara. Lucrul asta mi s-a parut ciudat si nu prea am dat crezare acestor vorbe. Culmea ironiei face ca la ora 10 si 35 sa inceapa statia sa imi semnalizeze o trasatura. Ridic lanseta de pe rod pod, simt oarecum anumite batalii care se dau intre inaintasul mono si substratul plin de pietre, ceea ce ma pune pe ganduri. Pescuiam cu flotoare pe 3 dintre lansete, dar pe aceasta am considerat ca nu am de ce sa ii pun. Urmeaza un moment in care recuperez foarte usor 5-7 metri de fir si eram convins ca l-am pierdut, dupa care simt firul cum se tensioneaza puternic si ma linistesc. Dupa 10 minute de drill pestele era in minciog. Era noul meu record personal, nu cu o diferenta mare, dar era ceva.

Pestele era superb. Il cantaresc si imbunatatirea recordului e cu 0,8 kg, adica acum 15,8 kg. Il eliberez cu o mare placere si plantez iar montura in acel loc. Pe la ora 2 si ceva, statia imi indica o trasatura, care se opreste, ies afara si vad cum firul era tot mai moale. Recuperez si pana la mal nu imi dau seama foarte bine ce e, observ coada si imi dau seama ca este un ten, foarte frumos. Din pacate nu am mai facut poza cu el pentru ca era foarte tarziu. Trasatura a venit de pe zona de sub salcie. Replantez montura si ma bag in sacul de dormit.

Urmeaza o zi destul de calda, iar pe toata balta se prinde doar ten. Pe la ora 2 intru pe apa si incerc sa caut alte 2 locuri. Reusesc sa gasesc coltul drumului, unde apa are o adancime de 1,4-1,6 m si substratul e piatra. Mai gasesc un loc langa o salcie care avea crengile si trunchiul in apa. Ca si celelalte locuri era cu piatra. Termin de plantat monturile. Seara se apropie incet si scenariul se repeat oarecum, pe la ora 10:40 am din nou o trasatura, dupa 5 minute reusesc sa bag pestele in minciog. Era tot un crap comun, dar vizibil mai mic decat primul.

Totusi este un crap superb de 12-13 kg. Il  eliberez si incerc sa ma odihnesc, pe la 3 noaptea am o trasatura din nou, tot de pe aceasi zona, dar din pacate dupa nici 30 de secunde de drill, brusc nu il mai simt si imi dau seama ca l-am pierdut.

Luand in calcul toate aspectele, partida a fost una reusita, iar timpul petrecut pe balta a fost cu folos. Pana data viitoare, fire intinse!